Dowtano Allah!

O noua intalnire cu copiii. In familia in care sunt mai multi copii, sunt si de 3, 2 si chiar 1 an. Si pe ei nu-i luam de obicei, pentru ca am stabilit o limita de varsta. Dar parintii lor, care nu-s crestini, au tot insistat sa-i luam si i-au asezat frumos in masina, asa ca n-am avut incotro. Cel de 1 an si fetita de 2 ani, pana nu demult, plangeau cand ma vedeau, ca le era teama. Acum abea asteptau sa vina la mine!

Lectia a fost despre ascultarea noastra de Dumnezeu: pentru ca-L iubim, Il ascultam si pazim poruncile Lui (Ioan 14.15). Si am luat exemplul de ascultare a lui Avraam. Dupa ce am invatat versetul si cantarea (doar refrenul) "Il iubesc pe Isus" in fulfulde: "Il iubesc pe Isus, pentru ca El m-a iubit. Il ascult pe Isus, pentru ca-L iubesc.", am plecat intr-o calatorie, urmandu-l pe Avraam spre Canaan. Unul din copii se numeste "Ibrahim" si avem si o "Saratou" (numele celor 2), asa ca am facut si ca un fel de sceneta. Curtea e maaare, deci am pornit imprejurul ei. Ne-am oprit la trambulina, sa "prindem/pierdem" puteri. Aici copiii s-au amuzat foarte mult, sarind care mai de care mai sus. N-au parte prea des de asa ceva!

Apoi am continuat drumul nostru spre Canaan, unde am ajuns dupa putin timp, la un copac mare la umbra caruia ne-am asezat sa ascultam cum a venit pe lume "Isiyaku" si cum, dupa ceva ani, Dumnezeu i-a cerut lui "Ibrahim" sa-l aduca jertfa. Ibrahim n-a ezitat sa asculte, a adunat lemne, l-a luat pe Isiyaku si au pornit la muntele unde avea sa-l jertfeasca. Noi i-am urmat, pana am ajuns la o gramada mare de roci, unde Ibrahim a pregatit altarul si pe "Isiyaku" deasupra. Dupa ce ingerul Domnului l-a oprit, Ibrahim s-a uitat si a vazut un berbec (din carton si vata) intr-un tufis, l-a luat si l-a pus in locul lui "Isiyaku" pe lemne. Apoi unuia dintre ajutoarele mele i-a venit ideea ca am putea sa-i dam foc. Nici n-am stat pe ganduri: "fugi si adu chibrituri!" Acum copiii au putut vedea cu ochii lor, macar putin, la ce a fost supus Ibrahim: "sa-si arda" fiul! Asta da ascultare! In timp ce copiii priveau cum se mistuie berbecul pe pietre, le-am vorbit in continuare de promisiunea pe care i-a dat-o Dumnezeu lui Ibrahim, datorita ascultarii lui. Si anume: ca toate familiile pamantului vor fi binecuvantate in samanta lui. Le-am zis de binecuvantarea pe care am primit-o prin Domnul Isus, urmasul lui Ibrahim si le-am reamintit versetul de data trecuta din Ioan 3.16. Apoi ne-am intors la locul de intalnire, pe presuri, iar copiii au adunat pietre pe care le-am pictat cu rosu, reprezentand sangele curs pentru pacate, iar, dupa ce s-a uscat, am scris in fulfulde "Asculta de Dumnezeu!"

In timp ce "sangele" se usca pe pietre, am luat o oglinda mare si Biblia si le-am arata ca Cuvantul lui Dumnezeu este ca o oglinda, care ne arata cum este Dumnezeu, dar si cum vrea El sa fim noi. Si ne arata si cum suntem noi. Am luat un copil sa se priveasca in ea, l-am murdarit pe fata, aratandu-le copiilor ceea ce se-ntampla cand citesti din Biblie: Dumnezeu iti arata ca ai pacate, care trebuie spalate. La sfarsit i-am intrebat daca au pacate si ce trebuie sa faca cu ele. Si aproape toti ridicau mana ca vor sa se roage sa fie iertati si "spalati" de pacate si ca vor sa asculte de Dumnezeu!

Cand am pornit din nou spre casa, pe locul de langa sofer stateam cu cele 2 fetite mai mici de 2 si 3 ani. Si am inceput sa cant in fulfulde "Il iubesc pe Isus, pentru ca El m-a iubit..." Iar fetitele cantau cu mine, sigure pe ele si cu un zambet larg pe fata! Iar cand am ajuns la una din familiile de necrestini, mama a venit sa ma salute si mi-a multumit pentru ceea ce-i invat pe copiii ei.

Uniti-va cu mine in rugaciune pentru acesti copii, ca Domnul sa le faca parte de mantuirea Lui, lor si familiilor lor! Sunt sigura ca Domnul are un plan pentru vietile lor!